PREZENTARE
LOCALIZARE
Comuna Vidra, județul Vrancea este situată în partea de sud-vest a județului.
Prin nordul comunei Vidra trece paralela de 46 grade, iar la sud cea de 45 grade și 50′ latitudine nordică. Prin mijloc este traversată de meridianul de 26 grade și 30′ longitudine estică.
Comuna Vidra, județul Vrancea, potrivit așezării sale în punctul de intrare în zona Vrancei, pe zona depresionară subcarpatică și pe cursul principalului curs de apa a râului Putna, este străbătută de principalul drum național ce face legătura dintre Focșani și Brașov- respectiv DN 2D, care traversează comuna de la un capăt la altul, de asemenea drumul județean care face legătura dintre Vidra – Tifești- Bizighești ( direct la E 85) și drumul județean între Vidra – Vizantea Livezi- Câmpuri , precum și o rețea foarte densă de drumuri comunale și vicinale.
ISTORIA LOCALITĂȚII
Potrivit izvoarelor istorice, din punct de vedere administrativ, comuna Vidra a luat ființă după anul 1400, respectiv după organizarea administrativ-teritoriala făcută de Domnul Moldovei, Alexandru Cel Bun, din dinastia Musatinilor.
După anul 1859, a Unirii Țării Românești cu Moldova, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Vidra a devenit “plasa”, fiind condusă de un pretor, situație ce s-a menținut până la 5 septembrie 1951, când țara a fost împărțită după modelul rusesc, la regiuni și raioane, zona primind denumirea de “Raionul Vrancea”, cu sediul inițial la Naruja, apoi la Vidra și apoi la Focșani.
La marea împărțire administrativ-teritorială din 19 februarie 1968, Vidra a devenit comuna în cadrul actualului județ Vrancea, situație ce se menține și în momentul de față.
Sub aspect istoric general, comuna Vidra, integrată incontestabil „Țării Vrancei” , tărâm de legendă, care își are obârșia în “negura vremii” , fiind consemnată în majoritatea izvoarelor istorice care amintesc de marii domnitori moldoveni inclusiv potrivit unor danii făcute de domnii Alexandru Cel Bun, Ștefan Cel Mare, Petru Rareș, Petru Movila, Dimitrie Cantemir și alți domnitori, unor boieri locali, clerului, unor demnitari sau slujitori domnești și chiar localnicilor pentru fapte ireproșabile de regulă în luptele cu invadatorii străini, ultimul astfel de document și cel mai des pomenit de localnici fiind „Uricul domnesc a lui Ștefan Cel Mare” de înzestrare a vrancenilor cu munți, printre beneficiari fiind și comuna Vidra, cu o parte din satele componente.
De altfel, de localitatea Vidra sau unele sate componente se pomenește și în opera nemuritoare a marelui domnitor și cărturar de renume mondial, Dimitrie Cantemir, „Descriptio Moldaviae”- ca un prinos de recunoștință adus vrancenilor pentru vitejia lor, moment în care Vrancea era o „republică autonomă” , iar locuitorii acesteia, deci și cei din zona localității Vidra, se bucurau de anumite privilegii ( scutiri de dări, danii de pământuri și păduri, numiri în anumite funcții domnești sau locale).
Așezarea „Vidra” este descrisă în imagini memorabile și de marele poet de renume național și mondial , Alexandru Vlahuță în opera sa nemuritoare „România pitorească”.
De asemenea anumite elemente ale trecutului acestor ținuturi pot fi identificate și în lucrările unor istorici de renume național și mondial, Nicolae IORGA, A D XENOPOL, Vasile PÎRVAN, precum și ale sociologului și etnografului Henri STAHL și respectiv ale altor istorici și oameni de litere din perioada modernă.
GEOGRAFIE
Comuna Vidra (cu toate satele componente) este situată în zona de deal (colinar), la contactul dintre două unități fizico-geografice – Munții Carpați, dealurile subcarpatice și Valea Putnei, deschizând, în depresiunea Vrancei intrarea în zona depresionară și de munte a județului Vrancea, fiind denumită simbolic „Poarta Vrancei”, la o distanță de 35 Km de reședință județului Vrancea, Focșani, fiind străbătută de la un capăt la altul de DN 2D Focșani – Târgu Secuiesc.
PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Principala ramură economică a comunei Vidra o constituie agricultura și zootehnia, care sunt practicate inclusiv de o mare parte și de către personalul salariat în diferite domenii de activitate.
Existenta suprafețelor mari de livezi, precum și numărul mare de pomi răzleți, dau comunei un caracter pomicol ridicat, producția de fructe fiind diferită de la an la an, funcție de condițiile atmosferice. Problema cea mai dificilă este cu valorificarea acestor produse, nefiind asigurată o piață sigură de desfacere, fiecare producător fiind nevoit să-și caute posibilitatea de valorificare.
Datorită așezării comunei și existenței de suprafețe mari de pășuni și de fânețe, inclusiv în zona de munte, o pondere substanțială în economia locală o constituie și zootehnia, principalele efective fiind cele de ovine și bovine.
ACTIVITĂȚI ECONOMICE SECUNDARE
În paralel cu activitatea agricolă, economia comunei este completată și de alte activități cu caracter comercial, industrial și prestări de servicii.
Privind activitatea comercială, monopolizată până în 1989 doar de Cooperativa de Consum, ulterior s-a dezvoltat și funcționează o gamă foarte mare de spații comerciale private în majoritate cu activitate comercială cu amănuntul și alimentație publică, completate și de activități de producție cu precădere pentru prelucrarea lemnului, confecții, panificație, dar și activități de prestări de servicii – autoservice, vulcanizare, dulgherie, tâmplărie etc.
În acest moment pe raza comunei funcționează și-și desfășoară activitatea un număr de 49 agenți economici cu profil de activități în domeniile specificate mai sus.
Activitatea economică a comunei este completată de existența și funcționarea pieței comunale cu program săptămânal (duminica), precum și de cele 9 târguri tradiționale locale, care se desfășoară lunar, începând cu 23 aprilie și până pe 6 decembrie, în fiecare an, fiecare într-o zi de sărbătoare religioasă.